Proiectul #SeeMe – YouthUP for Mental Health a adus împreună 30 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani, din toate colțurile Europei, într-o experiență de învățare concentrată în jurul unui schimb itinerant organizat timp de 10 zile, în România la București și în Norvegia, în Vestfold og Telemark.
Proiectul a fost finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, găsindu-i pe majoritatea tinerilor participanți la prima experiență de acest fel.
Nu știam nimic unii despre alții: vârsta, numele, pasiunile, trecutul…tot ce știam era că ne-am adunat laolaltă cu scopul de a explora subiectul sensibil și important al sănătății mintale, de a descoperi metode prin care ne putem ajuta pe noi înșine dar și pe ceilalți, de a ne stimula sentimente precum empatia și de a ne exersa ascultarea activă, de a descoperi modalități de găsire a liniștii interioare chiar și în mijlocul haosului, dar mai presus de orice, de a ne pune la un loc resursele pentru a clădi o comunitate de tineri și un spațiu sigur de exprimare liberă.
Totul a pornit cu doi ani în urmă, când noi, cei 4 tineri participanți din România, voluntari în cadrul Fundației Ikaros pentru Tineri Activi, ne-am hotărât să pregătim un proiect Erasmus+ despre depresia și anxietatea în rândul adolescenților. Dorința de a realiza un astfel de proiect a răsărit în urma experiențelor personale cu aceste probleme și propriile noastre provocări în gestionarea stresului, emoțiilor și nevoilor, în special în contextul pandemiei.
După eforturi de a găsi organizații de tineret prin SALTO care să se alăture proiectului nostru, am încheiat un parteneriat cu 5 organizații din Italia, Norvegia, Spania, Bulgaria și Turcia cu care am colaborat la scrierea proiectului. Timpul a trecut pe nesimțite și lucrurile au început să se materializeze din ce în ce mai tare. În momentul în care proiectul a fost aprobat, a început un proces dinamic de organizare, selectare de idei, de participanți, care s-au implicat din primul moment cu o deschidere și un elan nemaiîntâlnit.Toți cei 30 de participanți tineri, sprijiniți de liderii de grup și facilitatori, ne-am organizat și am colaborat pe parcursul a mai bine de 20 de întâlniri online, astfel că am reușit să ne atingem toate țelurile pe care ni le-am propus.
Acest proiect a fost un prilej foarte bun pentru a împărtăși cunoștințe, a asculta și învăța din experiența altora. Mai rar există ocazii în care tinerii să poată vorbi liber, într-un mediu sigur, despre tot ce ține de sănătatea mintală, deoarece acest subiect încă este considerat taboo în multe comunități, fiind perceput a fi rușinos să recunoști că înfrunți anumite probleme.
Datorită proiectului, am avut ocazia să ne îmbunătățim abilități de organizare, planificare, de coordonare și facilitare dar și să lucrăm mai bine în grup și să fim deschiși la diversitatea culturală. Toate atelierele din cadrul mobilității au fost pregătite și facilitate de participanții tineri, fiecare dintre noi alegându-ne câte un subiect sau mai multe pe care fie ne doream să îl aprofundăm, fie ne era familiar deja prin prisma lecturilor sau experiențelor noastre extrașcolare anterioare.
Așadar, experiența a fost cu adevărat terapeutică, întrucât fiecare am ascultat, și am fost ascultați la rândul nostru, și am făcut activități precum terapia prin artă, sau meditație, care permit ancorarea în prezent.
Pe lângă aspectul terapeutic, acest proiect ne-a oferit ocazia să învățăm mai multe despre noi înșine, despre provocările așa-zis “invizibile” cu care mulți tineri au de-a face.
Sub îndrumarea liderilor de grup am pregătit ateliere tematice, jocuri, exerciții, dezbateri și, în general, am folosit multe tehnici de educație non-formală pentru a explora acest subiect delicat al sănătății mintale în rândul adolescenților. Pentru a ilustra doar câteva dintre ele, atelierul de înțelegere a stimulilor (triggers) ne-a adus în punctul în care am reflectat la acei stimuli care stârnesc reacții în noi și ne-a condus către concluzia că aceste reacții vin din interpretarea noastră a stimului. Un alt atelier a fost despre cum funcționează creierul în situațiile percepute de noi ca fiind periculoase, adică în momentul în care devenim anxioși. Acest din urmă atelier a fost facilitat de către un medic psihiatru și psihoterapeut, împreună cu doi participanți români.
Desigur că programul celor zece zile de activități a cuprins o mare varietate, combinând tehnici de terapie prin artă, mișcare sau meditație cu metode de explorare și înțelegere a ceea ce se intâmplă în corpul sau în mintea noastră, de conectare cu sinele interior și cu natura.
Astfel, datorită acestui schimb itinerant, dar și activităților comune de lucru ce au urmat după, am trecut de la aproape străini la prieteni pe viață, la parteneriate neașteptate, planuri de viitor. Acest proiect este dovada că pentru a realiza ceva trebuie doar să îți dorești suficient de tare și să dai totul pentru acel obiectiv.
Activitatea de schimb de tineri a trecut fără să ne dăm seama și ultima zi ne-a găsit pe toți înlăcrimați, făcându-ne promisiuni, exprimându-ne admirația și recunoștința unii față de ceilalți și setându-ne noi scopuri pentru care să luptăm împreună.
Sperăm ca efortul nostru să continue printr-o nouă aventură Erasmus+, mai ales că anul acesta ne-am mobilizat și am depus cel de-al doilea proiect al nostru, un proiect de participare a tinerilor pentru care așteptăm cu nerăbdare rezultatul evaluării.
Anna Sava și Luca Duinea
Participanți
0 Comments on "Experienta Proiectului #SeeMe"